MTEN Laborator de analiza si dispersia noxelor

Responsabili: Ing. Vetres Ion

Sistemul Lidar

Departamentul de Masini Mecanice, Utilaje si Transporturi

Facultatea de Mecanica

Universitatea Politehnica Timisoara

Universitatea Politehnica

Timisoara

Facultatea de Mecanica

Departamentul MMUT

Laborator Multifunctional

de Masini Termice si Energii Neconventionale

Metodele optice utilizate în sondarea atmosferei de la distanţă sunt capabile să ofere măsuratori tridimensionale de distribuţii de aerosoli pe baza analizei radiaţiei retroîmprăştiate pe aceştia, în masura alegerii unor localizări potrivite. Datorită dimensiunilor micrometrice ale particulelor, cele mai puternice dintre sistemele folosite sunt cele care încorporeaza laseri. Dezvoltarea laserilor pulsaţi au facut posibilă realizarea unei noi generatii de sisteme care trimit în atmosferă pulsuri scurte de mare intensitate, determinând astfel o intensă împrăştiere pe constituenţi şi permitând recepţia unor semnale retroîmprăştiate suficient de puternice pentru a fi extrase din zgomotul de fond.

Principiul de funcţionare este similar radarului dar utilizează radiaţie luminoasă în locul undelor radio, ceea ce înseamnă că sistemul trebuie să dispună de componente optice care să direcţioneze, să intercepteze şi să detecteze radiaţia provenită din interacţia radiaţiei de sondare cu mediul investigat. Datorită intervalului dimensional mic al lungimilor de undă utilizate (IR-vizibil-UV), sistemele de teledetecţie activă cu laser oferă oportunitatea de a studia constituenţii atmosferici care sunt "invizibili" pentru sistemele radar. În particular, sistemele LIDAR şi LIDAR-DIAL pot fi utilizate pentru detecţia şi analiza radiaţiei difuzate atât pe molecule de aer cât şi pe suspensii solide sau aerosoli prezenţi în atmosferă, fiind caracterizate de o sensibilitate mare (10 ppb) şi rezolutie spatială bună la distanţe considerabile.

LIDAR (LIght Detection And Ranging) reprezintă un sistem de sondare cu laser a atmosferei, care permite detecţia pe o direcţie a particulelor în suspensie, cu foarte bună precizie şi într-un timp foarte scurt (secunde). Sistemul are la bază un emiţător (laser pulsat, de mare putere), un receptor (telescop + fotodetectori de nivel scăzut, foarte rapizi) plasate în acelaşi loc şi un sistem de achiziţie şi conversie analog-digitală de mare viteză. Radiaţia transmisă de laser în atmosferă este împrăştiată pe aerosoli, astfel încât radiaţia care se întoarce de la fiecare volum de aer poate fi capată, detectată şi analizată. Semnalul obţinut conţine informaţii despre concentraţia particulelor de pe direcţia fasciculului laser şi despre anumite caracteristici fizice ale acestora..